ENDOCRINOLOGIE

Consultații de endocrinologie la MedicalES Pantelimon în București

Clinica MedicalES Pantelimon oferă consultații de endocrinologie, având o echipă de specialiști dedicați și echipamente medicale de ultimă generație. Punem accent pe evaluarea completă și atentă a pacientului și pe un plan de tratament personalizat, care să acopere toate nevoile de îngrijire medicală.

Pentru programări sau informații suplimentare, ne puteți contacta telefonic la 031.433.84.00 / 0720.060.990 sau prin intermediul formularului de programări online.

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin este un sistem complex de glande și țesuturi care produc și eliberează hormoni în fluxul sanguin, reglementând diverse funcții ale corpului prin intermediul semnalelor chimice transmise prin sânge.

Componentele principale ale sistemului endocrin

• Glanda hipofiză, cunoscută și sub denumirea de glanda pituitară, este adesea denumită „glanda principală” datorită rolului său esențial în controlul altor glande endocrine. Aceasta reglează funcții importante, precum creșterea, reproducerea și metabolismul;
• Hipotalamusul are rolul de a conecta sistemul nervos cu sistemul endocrin prin intermediul glandei pituitare. De asemenea, acesta reglează temperatura corpului, senzația de foame, setea și alte funcții esențiale pentru menținerea sănătății;
• Glanda tiroidă, localizată în regiunea gâtului, are rolul de a produce hormoni esențiali pentru reglarea metabolismului, inclusiv a ritmului în care organismul utilizează energia;
• Glandele paratiroide sunt patru glande mici, localizate în spatele glandei tiroide, având rolul de a reglementa nivelurile de calciu și fosfor din sânge;
• Glandele suprarenale, amplasate deasupra rinichilor, sunt responsabile pentru producerea unor hormoni precum cortizolul și adrenalina, care contribuie la răspunsul organismului la stres și la reglarea metabolismului;
• Pancreasul îndeplinește o funcție dublă, atât exocrină, cât și endocrină. În cadrul sistemului endocrin, pancreasul eliberează insulină și glucagon, esențiale pentru menținerea nivelurilor de glucoză din sânge;
• Gonadele (ovarele la femei și testiculele la bărbați) sunt responsabile pentru producerea hormonilor sexuali – estrogen și progesteron la femei, respectiv testosteron la bărbați, având un rol principal în procesul de reproducere;
• Glanda pineală care produce melatonină, un hormon care reglează ciclul somn-veghe.

Funcțiile principale ale sistemului endocrin sunt reglarea metabolismului, dezvoltarea și creșterea, reproducerea, reglarea răspunsului la stres și echilibrul homeostatic.

Bolile endocrine

Bolile endocrine reprezintă o categorie largă de afecțiuni cauzate de dezechilibre hormonale sau disfuncții ale glandelor endocrine. Acestea pot afecta multiple funcții biologice, de la metabolism și creștere la echilibrul electrolitic și reproducere.

Bolile tiroidiene

Glanda tiroidă joacă un rol important în reglarea metabolismului, iar afecțiunile acestei glande pot provoca simptome variate.

• Hipotiroidismul napare când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni (T3 și T4). Simptomele includ oboseală, creștere în greutate, depresie, constipație și sensibilitate la frig. Una dintre cauzele comune este boala Hashimoto, o boală autoimună care atacă glanda tiroidă;
• Hipertiroidismul apare atunci când glanda tiroidă produce prea mulți hormoni. Boala Graves este o cauză frecventă, fiind o afecțiune autoimună care determină supraproducția de hormoni. Simptomele includ scădere rapidă în greutate, nervozitate, transpirație excesivă, accelerarea ritmului cardiac și insomnie;
• Gusa tiroidiană reprezintă o mărire a glandei tiroide care poate apărea atât în hipotiroidism, cât și în hipertiroidism. Poate apărea din cauza deficitului de iod în dietă sau a bolilor autoimune.
• Nodulii tiroidieni sunt mici excrescențe în glanda tiroidă, care pot fi benigne sau maligne. Uneori aceștia produc hormoni tiroidieni în exces, conducând la hipertiroidism.

Bolile glandei hipofize (pituitare)

Glanda hipofiză controlează multe alte glande endocrine și este vitală pentru creștere, metabolism și reproducere.

• Adenoamele hipofizare sunt tumori benigne care se dezvoltă în glanda hipofiză. Ele pot determina hiperproducție hormonală (de exemplu, producția excesivă de prolactină) sau pot cauza insuficiență hormonală dacă tumora comprimă glanda;
• Gigantismul și acromegalia sunt cauzate de producția excesivă de hormon de creștere (GH). La copii, supraproducția de GH duce la gigantism, caracterizat prin creștere excesivă. La adulți, acromegalia determină creșterea anormală a mâinilor, picioarelor și feței;
• Deficiența de hormon de creștere care poate duce la creștere insuficientă la copii și scăderea masei musculare și a densității osoase la adulți.

Bolile glandelor suprarenale

Glandele suprarenale produc hormoni precum cortizolul, aldosteronul și adrenalina, care sunt esențiali pentru răspunsul la stres și reglarea tensiunii arteriale.

• Boala Addison, o afecțiune rară în care glandele suprarenale nu produc suficient cortizol și aldosteron. Simptomele includ slăbiciune, scădere în greutate, tensiune arterială scăzută, hiperpigmentare a pielii și deshidratare severă;
• Sindromul Cushing este rezultatul unei producții excesive de cortizol, fie din cauza unei tumori a glandelor suprarenale, fie din cauza unui tratament pe termen lung cu corticosteroizi. Simptomele includ creștere în greutate, față rotunjită, piele subțire, vergeturi și osteoporoză;
• Feocromocitomul, o tumoră rară a glandei suprarenale care produce hormoni ce pot provoca hipertensiune arterială severă, palpitații, transpirație excesivă și dureri de cap.

Bolile glandelor paratiroide

Glandele paratiroide reglează nivelurile de calciu și fosfor din sânge prin producerea de hormon paratiroidian (PTH).

• Hipoparatiroidismul apare când glandele paratiroide nu produc suficient hormon paratiroidian. Acesta duce la scăderea nivelului de calciu din sânge (hipocalcemie), provocând spasme musculare, crampe și furnicături;
• Hiperparatiroidismul este o afecțiune în care glandele paratiroide produc prea mult hormon paratiroidian, ceea ce duce la niveluri crescute de calciu în sânge (hipercalcemie). Aceasta poate cauza slăbiciune musculară, dureri osoase, calculi renali și tulburări digestive.

Bolile organelor sexuale

Gonadele (testiculele la bărbați și ovarele la femei) produc hormoni sexuali care controlează dezvoltarea caracteristicilor sexuale și funcțiile reproductive.

• Sindromul ovarului polichistic este o afecțiune comună la femei, caracterizată prin dezechilibre hormonale care duc la cicluri menstruale neregulate, chisturi ovariene și dificultăți de concepție. PCOS este adesea asociat cu niveluri crescute de androgeni și rezistență la insulină;
• Hipogonadismul apare când gonadele nu produc suficienți hormoni sexuali (testosteron la bărbați și estrogen/progesteron la femei). La bărbați, aceasta poate duce la scăderea libidoului, pierderea masei musculare și infertilitate, iar la femei poate provoca amenoree (lipsa menstruației) și infertilitate;
• Menopauza precoce este o afecțiune în care funcția ovariană încetează înainte de vârsta de 40 de ani, ducând la lipsa menstruației și la simptome de menopauză, cum ar fi bufeurile, uscăciunea vaginală și riscul crescut de osteoporoză;
• Ginecomastia la bărbați, un dezechilibru hormonal poate duce la mărirea țesutului mamar, din cauza nivelurilor crescute de estrogen sau scăzute de testosteron.

Ce este endocrinologia?

Endocrinologia este ramura medicinei care se ocupă cu studiul, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor glandelor endocrine și a dezechilibrelor hormonale. Glandele endocrine eliberează hormoni direct în sânge, iar acești hormoni controlează diverse funcții ale corpului, cum ar fi metabolismul, creșterea, dezvoltarea sexuală, reproducerea și echilibrul intern (homeostazia). Medicii specializați în endocrinologie sunt numiți endocrinologi și au expertiză în diagnosticarea și gestionarea bolilor endocrine, inclusiv a bolilor tiroidiene, diabetului, disfuncțiilor glandelor hipofizare și altor tulburări hormonale.

Când avem nevoie de medicul endocrinlog?

Un medic endocrinolog este necesar atunci când există suspiciuni de tulburări hormonale sau atunci când un diagnostic de boală endocrină a fost confirmat și este necesar un tratament specializat.

Câteva situații în care se recomandă vizita la endocrinolog includ modificări în greutate, oboseală sau probleme legate de tiroidă, diabet de tip 1 sau 2, tulburări de creștere sau pubertate, tensiune arterială ridicată, infertilitate, menopauză precoce, osteoporoză sau dezechilibre ale calciului și fosforului. Aceste simptome pot indica disfuncții hormonale care necesită evaluare și tratament specializat.

Cele mai comune simptome ale afecțiunilor endocrinologice

Simptomele bolilor endocrine pot include oboseala cronică, modificări inexplicabile în greutatea corporală, tulburări menstruale, schimbări de dispoziție, căderea părului, sete, urinare excesivă, palpitații, durere sau slăbiciune musculară.

Cum decurge consultația endocrinologică?

Consultația endocrinologică începe cu anamneza, în care medicul află informații despre simptomele pacientului, istoricul medical și tratamentele curente. Urmează examinarea fizică, unde se verifică glandele endocrine accesibile și semnele externe de dezechilibru hormonal. Apoi, medicul poate recomanda investigații de laborator, precum testele de sânge și investigațiile imagistice, pentru a evalua funcția hormonală. După analizarea rezultatelor, medicul stabilește diagnosticul și un plan de tratament personalizat.

Ce afecțiuni tratează medicul endocrinolog?

Un specialist în endocrinologie are capacitatea de a diagnostica și trata diverse afecțiuni care influențează sistemul endocrin. 

• Diabet zaharat;
• Sindromul metabolic;
• Obezitatea;
• Cancerele și tumorile endocrine;
• Gușă (glanda tiroidă mărită);
• Boala Graves (o afecțiune autoimună care provoacă hipertiroidism);
• Boala Hashimoto (o afecțiune autoimună care provoacă hipotiroidism);
• Hipotiroidism (nivel scăzut de hormon tiroidian);
• Hipertiroidism (nivel ridicat de hormon tiroidian);
• Tiroidită (inflamație a tiroidei);
• Masele tiroidiene;
• Nodul tiroidian;
• Dezvoltarea sexuală, funcția și condițiile de reproducere;
• Amenoree (absența menstruației);
• Deficiența și excesul hormonului de creștere (acromegalie sau gigantism);
• Hipogonadism (nivel scăzut de testosteron sau de estrogen);
• Chisturi ovariene;
• Tulburări de menopauză;
• Sindromul ovarului polichistic;
• Sindromul premenstrual;
• Tulburări ale hormonilor sexuali;
• Hipercalcemie (nivel ridicat de calciu în sânge);
• Hipocalcemie (nivel scăzut de calciu în sânge);
• Boala metabolică a oaselor;
• Osteopenie și osteoporoză (lipsa masei osoase și a rezistenței);
• Deficit de vitamina D.