Tiroidita Hashimoto este o afecțiune autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, determinând inflamația acesteia și, în timp, afectând capacitatea sa de a produce hormoni tiroidieni. Această boală reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale hipotiroidismului și este mai des întâlnită la femei decât la bărbați. Deși evoluția este lentă și simptomele pot apărea treptat, impactul asupra sănătății poate fi semnificativ, afectând metabolismul, nivelul de energie și funcționarea generală a organismului. Diagnosticarea timpurie și un tratament adecvat sunt esențiale pentru menținerea unei calități optime a vieții.
Ce este tiroidita Hashimoto?
Tiroidita Hashimoto este o afecțiune autoimună cronică care afectează glanda tiroidă, determinând distrugerea progresivă a celulelor tiroidiene de către propriul sistem imunitar. Pe măsură ce tiroida este afectată, capacitatea sa de a produce hormoni tiroidieni scade, ceea ce duce la hipotiroidism. Această afecțiune este una dintre cele mai frecvente cauze ale hipotiroidismului primar și poate afecta persoanele de toate vârstele, dar este mai comună la femei.
Cât de frecventă este tiroidita autoimună?
Tiroidita Hashimoto este cea mai frecventă afecțiune autoimună tiroidiană la nivel mondial. Studiile epidemiologice arată că prevalența sa este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați, raportul fiind de aproximativ 10:1. Se estimează că până la 5% din populația generală suferă de această boală, iar prevalența crește odată cu vârsta.
Cauzele tidoiditei Hashimoto
Tiroidita Hashimoto este cauzată de un mecanism autoimun, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar atacă propriul organism, considerând celulele tiroidiene drept structuri străine. Factorii genetici joacă un rol esențial în dezvoltarea bolii, fiind frecvent asociată cu alte boli autoimune, precum diabetul zaharat de tip 1 sau boala celiacă. De asemenea, factori de mediu, precum expunerea la radiații sau deficitul de iod, pot declanșa sau agrava boala.
Factori de risc pentru tiroidita autoimună
Există anumiți factori care cresc riscul de apariție a tiroiditei Hashimoto:
- Sexul – femeile sunt mult mai predispuse decât bărbații;
- Vârsta – afecțiunea apare mai frecvent în jurul vârstei mijlocii, dar poate afecta și tinerii;
- Predispoziția genetică – dacă ai rude apropiate cu boli autoimune, riscul este mai mare;
- Alte boli autoimune – diabetul de tip 1, lupusul, artrita reumatoidă cresc susceptibilitatea la tiroidita Hashimoto;
- Expunerea la radiații sau consumul excesiv de iod;
- Stresul cronic – un factor declanșator important în multe boli autoimune.
Când mergi la medic?
Dacă ai simptome persistente de oboseală, creștere inexplicabilă în greutate, piele uscată, sensibilitate crescută la frig sau dificultăți de concentrare, este indicat să consulți un medic endocrinolog. De asemenea, dacă ai un istoric familial de afecțiuni autoimune, este recomandat să faci analize periodice pentru monitorizarea funcției tiroidei.
Simptomele tiroiditei Hashimoto
Simptomele tiroiditei autoimune se dezvoltă lent, pe parcursul anilor. Printre cele mai frecvente manifestări se numără:
- Oboseală cronică;
- Intoleranță la frig;
- Creștere în greutate;
- Piele uscată și păr fragil;
- Constipație;
- Depresie sau schimbări de dispoziție;
- Tulburări de memorie și concentrare;
- Umflarea feței;
- Dureri musculare și articulare.
Cum se diagnostichează tiroidita Hashimoto?
Diagnosticul se bazează pe un examen clinic, investigații și teste de laborator specifice:
- Nivelul hormonilor tiroidieni (TSH, FT4, FT3);
- Dozarea anticorpilor anti-TPO și anti-tiroglobulină – specifici bolii autoimune;
- Ecografia tiroidiană – poate evidenția modificări structurale.
Tratament în cazul tiroiditei Hashimoto
Tratamentul tiroiditei Hashimoto constă în administrarea de hormoni tiroidieni sintetici, precum levotiroxina, care ajută la restabilirea nivelului normal al hormonilor tiroidieni. Doza este ajustată în funcție de rezultatele analizelor de laborator și de simptome.
Complicații posibile în cazul tiroiditei autoimune
Netratată, tiroidita autoimună poate duce la:
- Hipotiroidism sever (mixedem);
- Găndire lentă, depresie severă;
- Gușă (mărirea tiroidei);
- Risc cardiovascular crescut;
- Probleme de fertilitate.
Pregătirea pentru consultație
Pentru a beneficia de o consultație eficientă, este recomandat să menționezi istoricul familial de boli autoimune, să ai la tine rezultatele analizelor anterioare, să pregătești o listă cu medicamentele administrate și să notezi simptomele resimțite pentru a le discuta cu medicul endocrinolog.
Cum decurge consultația de endocrinologie?
Medicul endocrinolog va realiza un examen clinic amănunțit, palpează tiroida și analizează simptomele raportate. De asemenea, se poate face o ecografie tiroidiană. Pe baza rezultatelor testelor, se stabilește un plan terapeutic individualizat.
Este posibilă prevenția tiroiditei autoimune?
Deși nu există o metodă de prevenție, un stil de viață echilibrat, evitarea stresului și menținerea unei alimentații adecvate pot reduce riscul de declanșare sau agravare a bolii.
Dacă ai simptome sugestive, nu ezita să consulți un specialist pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat.