Vizita la medicul ginecolog este un esențială în menținerea sănătății și bunăstării oricărei femei. Departe de a fi un simplu control de rutină, consultul ginecologic reprezintă o evaluare complexă, prevenție și diagnosticare a unei game largi de afecțiuni. Multe femei amână această vizită din cauza anxietății sau a incertitudinii legate de procedurile implicate. Înțelegerea analizelor ginecologice și examinărilor care pot fi efectuate poate reduce stresul și poate sublinia importanța vitală a acestor controale regulate.
Un consult complet este mult mai mult decât testul Papanicolau. Acesta începe, invariabil, cu o discuție amănunțită (anamneză) între medic și pacientă. Această primă etapă este crucială pentru a stabili un tablou clinic complet. Medicul va adresa întrebări despre istoricul medical personal și familial, ciclul menstrual (regularitate, durată, flux, simptome asociate), viața sexuală, metodele contraceptive utilizate, eventuale sarcini, nașteri sau avorturi, precum și despre orice simptom neobișnuit, cum ar fi dureri pelvine, sângerări anormale sau disconfort.
După finalizarea anamnezei, urmează examinarea clinică, o componentă fundamentală a consultului. Aceasta include, de regulă, mai multe etape:
Examenul sânilor, o parte esențială a controlului ginecologic, deși adesea omisă în percepția publică. Medicul va palpa sânii și zona axilară pentru a depista eventualii noduli, modificări ale texturii pielii sau alte anomalii. Această examinare clinică este complementară autopalpării lunare și poate fi un prim pas în depistarea precoce a cancerului mamar.
Examenul pelvin, aceasta este, poate, cea mai cunoscută parte a consultului. Se desfășoară în două etape. Inițial, medicul realizează o inspecție vizuală a vulvei și a vaginului pentru a observa orice semne de iritație, leziuni, secreții anormale sau alte probleme. Ulterior, se utilizează un specul vaginal, un instrument medical care permite vizualizarea clară a pereților vaginali și a colului uterin. Deși poate crea un ușor disconfort, această procedură nu ar trebui să fie dureroasă. În final, medicul efectuează tușeul vaginal bimanual, palpând uterul și ovarele pentru a evalua dimensiunea, forma și consistența acestora.
Analize specifice. Investigații detaliate pentru un diagnostic precis
Pe baza informațiilor obținute din discuție și din examenul clinic, medicul poate recomanda o serie de analize de laborator pentru a confirma un diagnostic sau pentru screening.
- Testul Babeș-Papanicolau (Pap Smear), acesta este cel mai cunoscut test de screening ginecologic și are un rol vital în prevenirea cancerului de col uterin. Procedura implică recoltarea, cu ajutorul unei mici periuțe sau spatule, a unui eșantion de celule de pe suprafața colului uterin. Proba este apoi trimisă la laborator pentru a fi analizată microscopic în vederea depistării celulelor anormale sau precanceroase. Testul Papanicolau este recomandat a fi efectuat regulat, de obicei la fiecare trei ani pentru femeile cu vârste între 21 și 65 de ani.
- Testarea HPV (Virusul Papiloma Uman), infecția cu HPV este principala cauză a cancerului de col uterin. Testul HPV poate identifica prezența tulpinilor de virus cu risc înalt, chiar înainte ca acestea să provoace modificări celulare. Adesea, testul HPV se realizează concomitent cu testul Papanicolau (co-testare) de la aceeași probă recoltată. Această abordare combinată este recomandată în special femeilor de peste 30 de ani și poate crește intervalul de screening la cinci ani, în cazul unor rezultate negative.-
- Analiza secrețiilor vaginale, în cazul în care pacienta prezintă simptome precum mâncărime, iritație, miros neplăcut sau secreții anormale, medicul poate recolta o probă pentru a identifica prezența unor infecții bacteriene (vaginita bacteriană), fungice (candidoza) sau a unor boli cu transmitere sexuală (BTS), cum ar fi Chlamydia, Gonoreea sau Trichomonas.
Testarea pentru infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) este esențială, deoarece majoritatea acestor infecții, cauzate de bacterii, virusuri sau paraziți, nu prezintă simptome. O persoană poate avea și transmite o infecție fără să știe, acesta fiind motivul pentru care screeningul regulat este atât de important.
La femei, ITS netratate pot provoca afecțiuni grave, cum ar fi boala inflamatorie pelvină (BIP), infertilitate sau complicații în timpul sarcinii.
- Ecografia transvaginală, această investigație imagistică utilizează ultrasunete pentru a oferi o imagine detaliată a organelor pelvine – uter, ovare și trompe uterine. Este o metodă neinvazivă și nedureroasă, extrem de utilă pentru diagnosticarea fibroamelor uterine, a chisturilor ovariene, a sarcinii ectopice sau pentru evaluarea endometrului.
Controlul ginecologic periodic este un act de responsabilitate față de propria sănătate. Prin combinarea discuției detaliate, a examenului clinic riguros și a analizelor de laborator specifice, medicul ginecolog poate oferi o imagine completă asupra sănătății reproductive, poate depista afecțiuni în stadii incipiente și poate oferi sfaturi personalizate privind contracepția, planificarea familială și menținerea unui stil de viață sănătos.
Discută deschis cu medicul tău ginecolog despre istoricul sexual si despre simptomele pe care le ai.
Mergi la controalele ginecologice în mod regulat sau imediat ce a aparut o problemă medicală.
Nu-ți fie teamă să-i pui medicului intrebari.